Setul documentar de bază
Aproape fiecare cerere necesită un pașaport valabil, un certificat de naștere apostilat, un certificat de stare civilă, fotografii biometrice recente și dovada statutului legal în Turcia. În funcție de cale se adaugă certificatul calificant: un certificat de conformitate pentru investiție sau un certificat de căsătorie transcris pentru calea căsătoriei.
Reguli de apostilă și traducere
Documentele emise în străinătate necesită de obicei o apostilă conform Convenției de la Haga sau legalizare consulară dacă țara dvs. nu este parte. Fiecare document în limbă străină trebuie apoi tradus de un traducător autorizat și legalizat notarial în Turcia. Lipsa apostilei este o cauză frecventă de returnare.
Completări specifice căii și capcane
Dosarele de investiție adaugă un raport de evaluare și chitanțe bancare; cele de căsătorie, dovezi de reședință comună; cele de reședință, evidențe fiscale și de adresă. O capcană frecventă este depunerea unor documente prea vechi; multe autorități așteaptă certificate recente.
Întrebări frecvente
Toate documentele necesită apostilă?
Documentele publice străine necesită de obicei o apostilă sau legalizare consulară dacă țara nu este parte la Haga.
Cine poate traduce documentele?
Traducerile trebuie făcute de un traducător autorizat și legalizate notarial în Turcia pentru a fi acceptate.
Cât de recente trebuie să fie certificatele?
Multe autorități așteaptă certificate recente, adesea din ultimele luni; confirmați perioada de valabilitate.
Sunt necesare documente originale?
De regulă sunt necesare originale sau copii legalizate împreună cu traducerile lor notariale.
Pagini asociate
- Cetățenie turcă pentru români — ghid principal
- Pagina principală în română
- Cetățenie turcă — ghid complet
➤ Cetățenie turcă excepțională: cine are dreptul și cum
➤ Ce faci în caz de respingere
Apostilă, legalizare și traducere legalizată
Documentele străine depuse pentru un dosar de cetățenie turcă trebuie, de regulă, autentificate înainte de a fi acceptate. Dacă statul emitent este parte la Convenția de la Haga privind apostila, de obicei este suficientă o apostilă pe original; în caz contrar, poate fi necesară legalizarea consulară printr-o misiune turcă. După autentificare, fiecare document trebuie de regulă tradus în turcă de un traducător autorizat, iar acea traducere este apoi legalizată la notar. Respectarea ordinii — mai întâi autentificarea, apoi traducerea și legalizarea — previne respingerea actelor. Numele trebuie să coincidă între pașaport și certificatele de naștere și căsătorie, deoarece o neconcordanță de scriere poate bloca întregul dosar până la corectare.
Termenele de valabilitate a documentelor și greșeli frecvente
Documentele de stare civilă, precum certificatele de naștere sau căsătorie și cazierele judiciare, sunt adesea acceptate doar dacă au fost emise recent, așa că obținerea lor prea devreme poate însemna refacerea. O greșeală frecventă este depunerea unei fotocopii acolo unde se cere un original sau o copie legalizată, ori a unei traduceri care omite ștampilele și sigiliile vizibile pe original. Alta este transliterarea inconsecventă a numelor între documente. Ținerea unei liste de verificare, comandarea la final a actelor sensibile la timp și confirmarea listei actuale la autoritatea competentă înainte de depunere reduc drumurile și evită pierderea unei programări din cauza unei pagini lipsă.
Toate documentele mele trebuie traduse în turcă?
Documentele în limbă străină depuse la autoritățile turce trebuie, de regulă, însoțite de o traducere în turcă realizată de un traducător autorizat și legalizată la notar. Cerința exactă depinde de document și de birou, așa că este preferabil să confirmați lista actuală înainte de a pregăti traducerile.
Cât de recent trebuie să fie un cazier sau un document de stare civilă?
Multe birouri acceptă astfel de documente doar dacă au fost emise într-o perioadă recentă înainte de depunere. Deoarece termenul acceptat poate varia, este mai sigur să obțineți documentele sensibile la timp aproape de data cererii și să verificați cerința actuală la autoritatea competentă.
